Constructii case cu structura din lemn la cheie – casa de la Ciorogarla, jud. Ilfov

Finalizarea oricarei constructii si predarea acesteia catre beneficiar, reprezinta pentru noi, un moment important, intru-cat se vad materializate, toate eforturile depuse de catre echipa noastra, pentru punerea acestora in opera, la timp si la parametrii tehnici, functionali si de calitate conveniti.

Drept pentru care venim astazi inaintea dvs. cu prezentarea in imagini a ceea ce am reusit, speram noi, bine, pentru ca asteptam aici parerile voastre, legate de constructia finalizata, la cheie, a casei de lemn de la Ciorogarla.

Constructia casei, a reprezentat si pentru noi, in ciuda momentului calendaristic in care s-a derulat – iarna – un adevarat maraton, incheiat cu un record constructiv, din punct de vederea al termenului de executie. M-ai precis lucrarile la casa au inceput in 11 noiembrie 2015, si s-au incheiat in 29 martie 2016. Calendaristic vorbind, avem 4 luni si jumatate, insa timpul efectiv de lucru a fost de 3 luni jumatate, tinand cont ca din 11 decembrie, pana in 11 ianuarie, lucrarile au fost sistate, ca urmare a sarbatorilor de iarna.

In linii mari constructia se prezinta pe site-ul nostru www.casaneo.ro/ , sub numele de Casa lemn Matei, costa 53.370 euro in varianta constructiva la cheie, economic – detalii tehnice si financiare casa – http://www.casaneo.ro/oferte-constructii-671/case-lemn-la-cheie-economic-29.html – si puteti viziona toate informatiile legate de casa, planuri, dimensiuni, compartimentari accesand link-ul : http://www.casaneo.ro/constructii-case-structura-lemn-la-cheie-preturi-proiecte-modele-portofoliu-de-lucrari-667/-casa-matei-256.html

Intr-o scurta prezentare, casa arata asa :
Suprafata construita desfasurata :
- 190 mp, din care
- 167 mp casa,
- 3 mp terasa descoperita
- 12,5 mp terase acoperite
- 7,5 mp balcoane acoperite

Si, la final va lasam cu filmuletul de prezentare a casei

www.casaneo.ro

Constructii case cu structura din lemn, la rosu – cum am construit casa de la Ciorogarla, jud. Ilfov

La un an nou, iata venim cu postari noi, si prezentarea primelor imagini, ale constructiei casei de la Ciorogarla, inceputa in luna noiembrie, dar adusa la faza constructiva pe care o prezentam aici, in primele saptamani din acest an.

Este drept conditiile atmosferice nu au fost cele m-ai prielnice in aceste prime saptamani din an, am avut zapada, ger de – 20 grade, dar toate astea nu au reprezentat un impediment, astfel incat lucrurile sa evolueze pozitiv.

Odata cu acest prim articol al anului, reluam episoadele nostre le gate de ceea ce inseamna lemnul ca material folosit in constructii.

Astazi avem :  EPISODUL IXElemente de construcţie din lemn

În urma asamblării diferitelor piese din lemn, după diverse reguli, cu ajutorul mijloacelor de îmbinare, se obţin diferite elemente de construcţie, respectiv: grinzi cu inimă plină, grinzi cu zăbrele, arce, cadre etc., acestea constituind sistemele de rezistenţă ale respectivei construcţii.
Grinzile cu inimă plină pot fi din scânduri încrucişate bătute în cuie sau realizate prin încleiere, respectiv:
- grinzile cu inima plină din scânduri încrucişate se folosesc la acoperiđuri cu pantă mică (10%) şi cu deschideri realtiv mici (6-12 m), fiind constituite din: tălpi, inimă şi nervuri;
- grinzile cu inimă plină încleiate se folosesc la acoperişuri cu deschiderea până la 15 m, forma lor fiind la fel cu cea din scânduri încrucişate, respective dreptunghiulară sau trapezoidală.
Grinzile cu zăbrele, se folosesc la acoperişuri cu deschiderea între 10-40 m, putând fi:
- triunghiulare;
- dreptunghiulare;
- poligonale;
- cu talpă superioară curbă.
Alegerea sistemului constructiv se face în funcţie de deschidere, de sortimentul de lemn disponibil, de tipul îmbinărilor şi de posibilităţile de dispunere a montanţilor şi a diagonalelor.
Barele ce delimitează conturul fermei se numesc tălpi (superioară şi inferioară), barele verticale se numesc montanţi, cele încleiate se numesc diagonale, iar intersecţia între talpă, montant şi diagonale formează nodul. Având în vedere consumul de metal folosit, fermele din lemn pot fi:
- cu consum mic de oţel (sunt realizate din scânduri sau dulapi având tălpile din două sau trei elemente între care pătrund diagonalele şi montanţii care sunt realizaţi din unul sau două elemente. Metalul este utilizat în îmbinări, sub formă de cuie sau buloane;
- cu consum mediu de oţel (sunt realizate din lemn masiv ecarisat sau rotund, cu îmbinări prin chertare. Montanţii tensionaţi sunt din oţel-beton, iar consumul de metal la aceste tipuri de ferme este de 12-20% din greutatea fermei;
- cu consum mare de oţel (sunt ferme care au barele din lemn şi cele tensionate din oţel. Consumul de metal este de 20-40% din greutatea fermei.

La finalul lectiei nostre de astazi, asa cum v-am obisnuit, va lasam sa vizionati imaginile cu constructia casei.

www.casaneo.ro

Constructii case structura lemn la cheie – constructia casei de la Afumati, jud. Ilfov

Intr-un an deosebit de fructos, pe toate planurile, casele pe care reusim sa le finalizam, se prezinta aici, intr-un ritm, as spune, aproape pe banda.

Faptul ca acest lucru se intampla, este in mod sigur rezultatul, transparentei, de care incercam sa dam dovada, prin prezentarea publica, atat de detaliata, a tot ceea ce noi facem, atat aici pe blog, cat si pe site-ul nostru www.casaneo.ro.

Traim cu totii, intr-o lume ambigua si fragila in aceleasi timp, si de aceea lucruri care se intampla in jurul nostru – gen “COLECTIV” – in care nepasarea, indiferenta, si chiar nesimtirea, sunt elemente definitorii ale societatii nostre, noi incercam prin acest mod deschis de prezentare sa punem o picatura, de alta culoare, in oceanul inegrit de atata nepasare si dispret.

Fara sa vrem, sa facem din asta o statuie, trebuie sa marturisesc ca in imensitatea internetului, atat cat am putut eu sa il vizualizez, cel putin in Romania, cred ca suntem singura firma care isi prezinta in imagini, intreaga sa activitate. De ce ? Oare, transparenta activitatii, tuturor firmelor de cosntructii – cel putin – nu ar trebui sa fie un mod de prezentare si reclama a fiecarei firme in parte ?

Dar sa incercam sa depasim momentul si sa vorbim, asa in cateva cuvinte despre casa a carei finalitate, se regaseste in postarea de astazi.

Casa se numeste – Casa lemn Alexandru, este construita la Afumati in jud. Ilfov, are ca proaspeti proprietari si beneficiari, o familie foarte tanara, care asteapta si un copilas. Se pare ca bebe a avut suficienta rabdare cu noi, si nu s-a grabit cu venirea pe lume, astfel incat am reusit sa finalizam aceasta casa, chiar mai repede decat termenul contractual prevazut de finalizare- 20 noiembrie 2015. Poate ca astazi cand scriu aceste randuri, sau daca nu, in zilele imediat urmatoare, familia tanara din Afumati va avea parte de o noua mare bucurie in viata ei, pe langa casa recent terminata, si  de, venirea pe lume a minunatului copilas asteptat, pe nume Alexandru – precum casa ce ii poarta numele.

In cateva cuvinte casa arata asa :
Suprafata construita desfasurata :
- 138,80 mp, din care
- 105,80 mp casa,
- 33 mp terasa acoperita,
Numar incaperi : 8
Parter : living, bucatarie, 2 dormitoare, baie, hol, dressing, camara

Detalii suplimentare legate de casa, pret, planuri, detalii tehnice si financiare incluse, puteti vedea accesand link-ul : http://www.casaneo.ro/constructii-case-structura-lemn-la-cheie-preturi-proiecte-modele-portofoliu-de-lucrari-667/casa-alexandru-233.html

In imagini casa arata asa :

In speranta ca, ceea ce a-ti vazut, v-a placut, sa uram impreuna – Viata lunga fericita intregii familii din Afumati, alaturi de micutul Alexandru, si frumoasa lor casa !

www.casaneo.ro

Tehnologie constructii case lemn la rosu – constructia casei de la Calvini, jud. Buzau

Constructia la rosu, a casei cu structura de lemn, din localitatea Calvini, jud. Buzau, ne ofera ocazia de a prezenta aici, un nou episod din seria celor care incearca sa lumineze, tot ceea ce inseamna lemnul, de la taierea lui din padure si pana la faza de produs prelucrat, finit. Asadar :

EPISODUL VI – PROPRIETATILE FIZICE ALE LEMNULUI

1. Umiditatea

Umiditatea lemnului reprezintă o caracteristică deosebit de importantă care influenţează toate proprietăţile fizice, mecanice, de deformaţie şi tehnologice ale lemnului şi ale produselor derivate din lemn. Variaţia umidităţii duce, de asemenea, la modificarea în anumite limite a dimensiunilor elementelor.

Determinarea umidităţii se poate face cu ajutorul unor instrumente de măsurătoare electrice care au la bază următoarele procedee:
- măsurarea rezistenţei între doi electrozi introduşi în lemn şi alimentaţi cu un curent continuu;
- măsurarea proprietăţilor dielectrice ale lemnului plasat într-un câmp electric produs de doi electrozi amplasaţi pe suprafaţa lemnului, sub un curent alternativ.
Apa din interiorul masei lemnoase poate avea una din următoarele forme:
- apa liberă ( capilară) care umple vasele lemnului şi golurile intercelulare;
- apa legată (hidroscopică sau coloidală) care se fixează pe pereţii celulelor, între micelele ce compun aceşti pereţi;
- apa de constituţie, care face parte din substanţele chimice ce alcătuiesc masa lemnoasă.
Din punct de vedere al umidităţii masei lemnoase, respectiv a cantităţii de apă din interiorul lemnului se disting două domenii:
- domeniul higroscopic, când conţinutul de umiditate a lemnului este inferior punctului de saturaţie a fibrelor, care variază la majoritate esenţelor între 25%…35% (stabilit practic la aprox. 28%); în acest domeniul umiditatea lemnului variază funcţie de umiditatea relativă a aerului şi de temperatura mediului ambiant;
- domeniul capilar, când umiditatea este superioară punctului de saturaţie a fibrelor.

Există de asemenea situaţia în care lemnul este complet umed (umiditatea este mai mare de 40%, caracteristic lemnului aflat total în contact cu apa).
Punctul de saturaţie are o mare importanţă practică deoarece variaţia umidităţii sub această valoare duce la schimbări importante ale proprietăţilor lemnului, la schimbarea dimensiunilor acestuia şi dă naştere fenomenelor de contracţie şi de umflare.

Funcţie de umiditate există în general trei domenii şi anume:
- domeniul lemnului uscat, cu umiditate ≤ 20%;
- domeniul lemnului semiuscat, cu umiditate ≤ 30% sau maximum 35% pentru secţiuni transversale de peste 200 cm2;
- domeniul lemnului umed.
În construcţii, pentru evitarea unor fenomene negative cauzate de deformaţii de contracţie mari trebuie ca lemnul şi produsele de lemn să fie puse în operă cu o umiditate cât mai redusă posibil.

Valoarea normală a umidităţii lemnului la punerea în operă se corelează cu domeniul de utilizare.
- 9%±3%), la construcţii închise, încălzite;
- 12%±3%, la construcţii închise, neîncălzite ;
- 15%±3%, la construcţii deschise dar acoperite ;
- ≥ 18%, la construcţii supuse intemperiilor .

Uscarea lemnului se poate face natural (uscare în aer) dar aceasta durează mult timp chiar pentru elemente de dimensiuni transversale mici (scânduri, şipci, etc.). Pentru a reduce durata de uscare se recurge la uscarea artificială, lemnul fiind expus în camere de uscare la un curent de aer dirijat cu o umiditate şi temperatură prescrisă. În acest mod se poate obţine, într-un timp relativ scurt, un lemn cu o umiditate de 6%…25%.

Din punct de vedere al condiţiilor în care funcţionează elementele de construcţii din lemn sunt incluse în clase de exploatare care, conform normelor româneşti /40/ şi EUROCOD 5 / 38/, sunt următoarele :
- clasa 1 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi θ = 20 ± 2˚C şi unei umidităţi relative a aerului ≤ 65%
- clasa 2 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos corespunzătoare unei temperaturi θ = 20 ± 2˚C şi unei umidităţi relative a aerului ≤ 80%;
- clasa 3 de exploatare, caracterizată prin umiditatea conţinută de materialul lemnos superioară celui din clasa 2 de exploatare.
Conform claselor de exploatare menţionate, la elementele de construcţii umiditatea de echilibru este aprox. 12% pentru clasa 1 de exploatare şi aprox. 18% pentru clasa 2 de exploatare.

2. Densitatea

Lemnul, prin structura sa, este un material mai mult sau mai puţin poros dar densitatea reală a substanţei lemnoase este de 1,55 g/cm3 şi este aceeaşi pentru toate esenţele.
Densitatea aparentă reprezintă una din caracteristicile foarte importante ale lemnului deoarece proprietăţile fizice, mecanice şi tehnologice ale lemnului sunt condiţionate de valoarea de acesteia.
Variaţia densităţii lemnului influenţează caracteristicile mecanice ale acestuia. Astfel s-a constatat, de exemplu pentru răşinoase că variaţia densităţii caracteristice de la 500 kg/m3 la 400 kg/m3 duce la scăderea rezistenţei la compresiune cu până la 30%; din acest motiv nu se foloseşte la elemente de rezistenţă lemn de răşinoase cu densitate sub 400 kg/m3.

Densitatea aparentă a lemnului ( kg/mc) pentru lemn:
Brad – 450
Molid – 480
Pin – 520
Stejar – 740
Fag – 750
Frasin – 760
Salcâm – 750
Tei = 460

3.  Contractia si umflarea

Prin contracţie şi umflare se înţelege schimbarea dimensiunilor lemnului sub influenţa variaţilor de umiditate.
Deoarece din punct de vedere higroscopic pereţii celulelor cuprind o cantitate de apă corespunzătoare umidităţii mediului înconjurător această cantitate variază cu umiditatea exterioară şi provoacă contracţia sau umflarea lemnului.
Deformaţiile datorită variaţiei umidităţii sunt influenţate de specia lemnului, de structura şi densitatea lui precum şi de prezenţa în volumul elementelor din lemn a unei cantităţi mari de lemn de alburn, care determină deformaţii mai mari.

Pentru final imaginile, cred, sunt cele mai relevante pentru exemplificarea tehnologiei de constructie a unei case cu structura de lemn.

www.casaneo.ro

Constructii case structura lemn la rosu – constructia casei de la Afumati, jud. Ilfov

Odata cu prezentarea imaginilor legate de constructia casei cu structura de lemn, de la Afumati, jud. Ilfov, deocamdata ajunsa in faza la “rosu”, lucrari care vor continua pana la finalizarea casei la cheie, mergem mai departe in prezentarea “lectiilor” legate de ceea ce inseamna, si cum se foloseste lemnul in constructii, cu episodul V. Asadar :

EPISODUL VPRODUSE DIN LEMN CARE NU PASTREAZA STRUCTURA ACESTUIA

Produsele care nu păstrează structura lemnului au apărut din necesitatea de a înlătura inconvenientele lemnului legate de dimensiunile naturale şi de anizotropie şi complectează produsele din lemn compozit care păstrează structura lemnului( lemn încleiat, placaje, lemn stratificat).
Panourile din lemn compozit sau din lemn reconstituit prezintă, în raport cu lemnul masiv, o serie de avantaje şi anume:
- nivelul de dispersie a caracteristicilor mult redus;
- anizotropie redusă;
- stabilitate a dimensiunilor în plan ;
- o varietate mai mare a dimensiunilor.
Panourile pe bază de lemn au o gamă largă de aplicare în numeroase industrii dar peste 50% se folosesc în construcţii pentru planşee, acoperişuri, şarpante, cofraje, scări, uşi, etc.

Panouri din particule din lemn

Pentru a înlătura inconvenientele lemnului legate de dimensiuni şi anizotropie în timp au fost căutate noi soluţii de utilizare a lemnului. O primă cale de rezolvare în acest sens o constituie placajele şi lemnul stratificat care au la bază furnirele şi adezivi de legătură. O a doua rezolvare o constituie elementele tip realizate din particule din lemn (fibre, lamele, aşchi, etc.) aglomerate cu aditivi, asigurând astfel punerea în valoare a tuturor rezervelor forestiere, inclusiv a deşeurilor şi a elementelor mici de lemn, elemente în care particulele reprezintă aproximativ 85% din volumul panoului şi au la bază în principal lemnul de răşinoase.

a) Panouri din aşchii de lemn (PAL)
Plăcile din aşchii de lemn sunt produse semifabricate care se obţin prin prepararea la cald a particulelor mici, fine sau a lamelelor de lemn amestecate cu un liant.
La panourile propriu-zise alcătuite din particule de lemn, sunt folosite elemente de lemn (aşchii) care pot fi fine, normale (lungime maximă 20 mm) şi mari (lungime minimum 32 mm). În masa panoului pot exista un singur tip de particule sau tipuri diferite; structura plăcilor poate fi omogenă sau stratificată cu trei sau cinci straturi. În cazul folosirii tipurilor diferite la suprafaţă se folosesc particule foarte fine, sub acestea se folosesc particule fine (max. 30 mm) iar particulele mari formează zona centrală; orientarea particulelor fiind aleatorie.
Ca şi liant se folosesc răşini sintetice conţinutul fiind de aprox. 11% din masa totală, pentru straturile exterioare şi 5% pentru zona centrală. Presarea se realizează perpendicular pe feţe sau paralel cu feţele (extrudare).
În produs pot fi introduse diferite substanţe pentru îmbunătăţirea unor caracteristici iar suprafaţa exterioară poate fi prelucrată (şlefuită) sau acoperită cu alte substanţe (caşerată, furniruită, armată, melaminată, emailată etc.). Pe plan mondial se produc panouri cu grosimi de 6 mm…40mm, densităţi de 450 kg/m3 ….700 kg/m3 şi dimensiuni de până la 5m lungime şi până la 2,5m lăţime; elementele sunt debitate la dimensiuni de 2,4m x 1,2m pentru pereţi şi 2,4m x 0,6m pentru planşee.
În România, în funcţie de densitate, plăcile din PAL sunt clasificate în:
- uşoare, cu densitatea sub 400 kg/m3;
- semigrele, cu densitatea de 400 kg/m3…800 kg/m3;
- grele, cu densitatea peste 800 kg/m3.
Plăcile din aşchii de lemn se pot folosi în interior sau exterior pentru mobilier, înnobilare sau pentru construcţii.

b) Panouri OSB (Oriented Strand Board)
Panourile OSB se realizează din lamele de lemn legate cu răşini sintetice, care reprezintă 2 …4 % din masa totală.
În America se folosesc lamele de dimensiuni mari având secţiune pătrată cu latura de 75 mm şi grosime de 0.4 mm … 0.6mm iar în Europa lamelele folosite sunt cu secţiune rectangulară de lungime 50mm …70mm şi lăţime de 20mm …30mm.
Panourile se realizează din trei straturi. Straturile exterioare, egale ca grosime, au lamelele orientate paralel cu lungimea panoului iar stratul interior, care reprezintă aproximativ 50% din volum, are lamelele orientate perpendicular pe lungimea panoului.
Grosimea panoului este de 6..40 mm ( uzual de maximum 25 mm) iar densitatea este de 550…750 kg/mc.
Conform standardului european produsele OSB se fabrică în următoarele sortimente: OSB2 , de uz general utilizate în mediu uscat, la interior ; OSB 3 , utilizate la interior şi exterior în mediu cu umiditate moderată; OSB4, utilizate ca elemente structurale în medii cu umiditate ridicată.
Plăcile se pot folosi la realizarea pereţilor structurali, la realizarea elementelor planşeelor (plăci, grinzi cu inimă plină sau cu goluri, etc.) sau ca şi astereală la şarpante

c) Panouri lemn – ciment
Aceste tipuri de panouri s-au dezvoltat între anii 1950 şi 1960 şi se obţin din aşchii fine de lemn sau particule de lemn legate cu ciment. Particulele, care au o orientare aleatorie, se amestecă cu ciment şi apă în raport 3:1:1 şi cu eventuale substanţe acceleratoare de priză.
Amestecul se pune în operă de obicei în 3 straturi presate, după care panourile se usucă la 70..80 0C timp de 6…8 ore iar apoi se taie la dimensiuni şi se lasă 12..18 zile pentru întărirea cimentului.
Grosimea panourilor este de 6…40 mm şi au densitate de aproximativ 1200 Kg/mc

d) Panouri din fibre de lemn (P.F.L)
Panourile sunt fabricate din fibre lignocelulozice, a căror coeziune se realizează fie prin presare la cald sau uscare, fie datorită proprietăţile adezive proprii, fie prin adăugare de lianţi. În acest produs pot fi încorporaţi diferiţi adjuvanţi (adezivi, hidrofuganţi, antiseptizanţi, ignifuganţi, etc) în scopul modificării uneia sau a mai multor proprietăţi.

Pana la urmatorul episod, va lasam cu imaginile constructiei noastre, de la Afumati.

www.casaneo.ro

Constructii case lemn traditionale la rosu – constructia casei de lemn de la Aninoasa, jud Dambovita

Continuam astazi, profitand de ocazia ivita odata cu constructia la rosu, a casei din lemn de la Aninoasa, realizata de catre firma noastra, a episoadelor incepute inca de acum doua luni, legate de tehnica de constructie a unei structuri din lemn.

Asadar, astazi vom incerca sa facem o scurta prezentare a lemnului si anume structura acestuia.

EPISODUL 2. STRUCTURA  LEMNULUI

Lemnul este un material solid, alcătuit din substanţe organice (celuloza, lignina, etc.) având ca principale elemente chimice carbonul, oxigenul şi hidrogenul .

Din punct de vedere microstructural, este alcatuit din tesuturi de sustinere si de conducere.

Din punct de vedere macrostructural alcătuirea lemnului poate fi pusă în evidenţă prin trei secţiuni principale: secţiunea transversală; secţiunea longitudinală radială şi secţiunea longitudinală tangenţială .

În secţiune transversală realizată perpendicular pe axa arborelui, se constată următoarele zone:

- Măduva  este porţiunea axială, înconjurată de primele inele de creştere,  formată din ţesut primar moale şi puţin consistent. Măduva are spre interior canalul medular .

- Duramenul   este zona interioară a lemnului, adesea mai intens colorată, nu conţine celule vii şi este inactivă fiziologic. Duramenul poate fi diferenţiat, la speciile cu duraminizare normală având un contur care coincide cu inelul de creştere (pin, lorice, stejar etc.) şi duramen nediferenţiat, care nu diferă la culoare de alburn, dar care are o umiditate mai redusă decât alburnul (brad, molid, carpen, paltin etc.)

– Alburnul   este zona exterioară a lemnului, în general mai deschisă la culoare decât duramenul, care conţine celule vii şi este activă fiziologic servind la circulaţia ascendentă a sevei brute şi la depozitarea substanţelor de rezervă. Duramenul şi alburnul formează lemnul propriu-zis în care sunt vizibile inelele anuale .

- Cambiul  care este un ţesut generator, format dintr-un singur rând de celule, situat între coajă şi lemn şi care determină creşterea în grosime dând naştere, în fiecare an, prin diviziunea celulelor sale, la liber spre exterior şi la lemn spre interior.

- Coaja (scoarţa), reprezentând 5% din volumul arborelui, este un înveliş exterior care acoperă lemnul şi care este format din ţesuturi specifice în afara cambiului. Partea interioară a cojii ( coaja vie), alcătuită din celule vii, situată în vecinătatea exterioară a cambiului şi generată de acesta se numeşte liber  iar partea exterioară ( coaja moartă)  alcătuită din ţesuturi moarte, cu aspect dungat sau exfoliat în formă de solzi, fâşii, plăci, etc., se numeşte rotidom .

–În secţiune transversală, pe porţiunea lemnului propriu-zis, se disting inelele de creştere anuală care sunt formate din straturi de lemn, care se adaugă anual sau într-un sezon de creştere având lăţimi de 1 … 10 mm. Analizând inelele anuale se constată că acestea  au o structură neuniformă fenomen care depinde mult de anotimpul în care se formează, de condiţiile climatice, de natura solului, vârsta arborelui etc. Partea care se formează primăvara are o structură mai puţin densă şi o culoare mai deschisă şi  formează lemnul timpuriu  sau lemnul de primăvară, iar partea care creşte vara şi toamna este  mai compactă şi mai colorată formând lemnul târziu  sau lemn de vară şi lemn de toamnă .

Promit ca o sa revin cu aceste lectii, odata cu urmatoarea ocazie. Acum va las cu imaginile realizate in timpul constructiei la rosu a casei de lemn de la Aninoasa, jud. Dambovita.

www.casaneo.ro

Constructii case structura lemn – predarea la cheie a casei de la Drobeta Tr-Severin

Finalizarea oricarei constructii si predarea acesteia catre beneficiar, reprezinta pentru noi, un moment important, intru-cat se vad materializate, toate eforturile depuse de catre echipa noastra, pentru punerea acestora in opera, la timp si la parametrii tehnici, functionali si de calitate conveniti.

Drept pentru care venim astazi inaintea dvs. cu prezentarea in imagini a ceea ce am reusit, speram noi bine, pentru ca asteptam aici parerile vostre, legat de constructia si predarea la cheie a casei de lemn de la Drobeta Tr-Severin.

In linii mari constructia se prezinta pe site-ul nostru www.casaneo.ro/ , sub numele de Casa lemn Magdalena, costa 75.525 euro in varianta constructiva la cheie, economic – detalii tehnice si financiare casa – http://www.casaneo.ro/oferte-constructii-671/case-lemn-la-cheie-economic-29.html – si puteti viziona toate informatiile legate de casa, planuri, dimensiuni, compartimentari accesand link-ul : http://www.casaneo.ro/constructii-case-structura-lemn-la-cheie-preturi-proiecte-modele-portofoliu-de-lucrari-667/casa-magdalena-211.html .

Intr-o scurta prezentare, casa arata asa :
Suprafata construita desfasurata :
- 259 mp, din care
- 246,5 mp casa,
- 2 mp terasa acoperita
- 5.5 mp balcon acoperit
- 5 mp balcon descoperit
Numar incaperi : 13
Parter : 6 incaperi -  living, bucatarie,  baie, hol, camera tehnica, birou
Etaj :  6 incaperi, dormitor matrimonial cu baie, 2 dormitoare, baie, hol
Mansarda : 1 incapere – spatiu de zi liber

La final va lasam cu filmuletul de prezentare a casei

www.casaneo.ro

Constructii case structura lemn la rosu – constructia casei de lemn de la Rm-Valcea

LEMNUL – ISTORIE SI TRADITIE ROMANEASCA

Profitand de prezentarea constructiei la rosu a unei structuri de lemn al casei realizate de catre firma noastra la Rm-Valcea, am sa incerc sa fac o scurta prezentare a ceea ce inseamna istoria si traditia romaneasca, in arta si mestesugul lemnului.

Lemnul, a constituit secole de-a randul principala materie prima a romanilor, fiind folosit pentru constructiile gospodaresti sau la confectionarea uneltelor, obiectelor si ustensilelor casnice, a pieselor de mobilier. In activitatea de prelucrare a lemnului, mesterul popular a pus atat indemanare cat si simt artistic astfel incat specialistii vorbesc atat despre “civilizatia romaneasca a lemnului”, cat si despre “arta romaneasca a lemnului”.

In comunitatile rurale, fiecare satean avea cunostintele si deprinderile necesare prelucrarii, macar sumare a lemnului, construind si intretinand singur unele obiecte din gospodarie. Lucrarile mai dificile erau lasate in seama tamplarilor, dulgherilor, stolerilor etc. Acesti mesteri populari s-au identificat intr-atat cu meseriile practicate incat denumirile acestora sunt frecvente si in onomastica (Rotaru, Dulgheru, Dogaru).

In constructia caselor materialul de constructie era aproape in exclusivitate lemnul, folosit sub forma barnelor lungi asezate in cununi orizontale. In decursul timpului au intervenit diferentieri legate de tehnica de prelucrare a lemnului.

Experienta milenara in arta lemnului a invatat mesterii intrebuintarea adecvata a fiecarei esente lemnoase. Astfel, bradul si stejarul (esente tari) au fost intrebuintate la constructii, fagul pentru lazi de zestre, cornul si alunul pentru bate ciobanesti si codiristi de bici, frasinul pentru cadre de usi si ferestre iar paltinul si teiul pentru furci de tors, linguri.

Iata si cateva exemple de constructii cunoscute, din Romania, realizate pe structura de lemn
Bisericile maramuresene

Castelul Peles

Manastirea Sucevita
Manastirea Sucevita

Penru final insa, am sa va las sa urmariti constructia casei din lemn- la rosu, realizata de noi, acum in vremuri, cu tehnici si materiale, moderne, fara insa in a ne considera artisti, mestesugari ai lemnului, dar continuatori ai traditiei romanesti de constructii de case din lemn, putem spune ca suntem si noi.

www.casaneo.ro

Constructii case lemn americane – constructia la cheie a casei de lemn de la Constanta

Finalizarea unei case si predarea acesteia catre proprietar, reprezinta pentru noi, un moment important, prin faptul ca zestrea realizarilor nostre constructive se imbogateste, dar si prin faptul ca putem aduce bucurie, in inima, fericitilor proprietari ai casei.

Spun acest lucru, deoarece constructia fiecarei case reprezinta pentru noi, pe langa un efort mental si fizic, si un efort sufletesc astfel incat ceea ce rezulta la final sa poarte cu mandrie emblema – Construit de Casaneo Construct.

Pentru ca toate cuvintele mai sus rostite, sa nu fie doar vorbe aruncate in vant, am sa redau aici parerea proprietarului despre munca noastra :

“Nu stiu cu ce sa incep, inima imi este plina de bucurie, am o casa superba realizata de profesionisti, oameni simpli si cu suflet mare.
Am ales firma in baza recomandarilor de pe site si nu mi-a parut rau. Familia Casaneo a venit in teren in ziua stabilita conform graficului de executie. Nu numai ca au fost la timp, dar s-au si apucat de construit in aceeasi zi.
Au construit ordonat si au respectat tot ce am stabilit in contractul de executie dar si in proiectul de executie. Dl Coler Sorin ? -un om deosebit, stie ce vrea, stie sa asigure calitatea si sa respecte termene, comunica foarte des cu beneficiarii constructiei.
Surpriza mare a fost atunci cand ne-a anuntat despre finalizarea casei, cu doua saptamani mai devreme de termenul din contract.
Un mare BRAVO familiei CASANEO.”

Pentru final, inainte de a lasa imaginile sa vorbeasca, singure, despre realizarea nostra, am sa spun cateva cuvinte despre casa. Ea se gaseste pe site-ul nostru sub numele de Casa lemn Cristian, costa la cheie in varianta economic 65.840 euro, si o puteti vizualiza urmand link-ul : http://www.casaneo.ro/constructii-case-structura-lemn-la-cheie-preturi-proiecte-modele-portofoliu-de-lucrari-667/casa-cristian-197.html

Si acum imaginile, dupa a caror vizualizare, astept comentarile voastre aici.

www.casaneo.ro

Constructii case lemn americane – constructia la rosu a casei de lemn de la Constanta

Nu in putine situatii, cei care pornesc la drum, in constructia unei case de lemn, si, din motive ce tin de aspectul financiar, sunt obligati sa opreasca sau sa construiasca constient, de la inceput, casa in varianta “la rosu”.
Ideea care imi vine in minte si care genereaza subiectul pentru aceasta postare este legata tocmai de aspectul enuntat mai sus – construim o casa cu structura de lemn, dar cat este de bine sau nu, daca o construim pana in stadiul casei asa-zis la rosu, iar daca nu, care este stadiul constructiv recomandat pentru oprirea lucrarilor astfel incat sa nu punem in pericol intreaga investitie facuta.
In acest sens recomandarea principala pe care o fac este ca, atunci cand porniti la drum si vreti sa construiti o casa din lemn, este foarte important sa luati in calculul financiar al bugetului casei, daca nu aveti banii necesari pt finalizarea acesteia la cheie, sa faceti toate demersurile necesare si sa asigurati finantarea pentru asigurarea unui nivel constructiv al casei asa-numit “la gri”.
De ce este important acest lucru ?
Sistarea lucrarilor in momentul in care structura de lemn este ridicata, placata, cel putin la exterior cu OSB, este o structura foarte vulnerabila la intemperii. Cu cat perioada de sistare a lucrarilor este mai mare cu atat efectele negative asupra constructiei sunt mai pregnante.
Ganditi-va ca, o perioada indelungata de timp in care structura de lemn sta in bataia ploilor, zapezii, diferentelor de temperatura, etc. poate aduce grave prejudicii constructiei.
Nu putine sunt locurile in care am vazut, in drumurile mele, case cu structura de lemn placate cu OSB, si lasate asa. Rezultatul vizibil si din masina, in mers, un OSB inegrit de ploi si timp, nu pot vedea cum arata lemnul, dar numai bine nu arata, sunt convins de asta.
Concluzia este ca, stadiul de lucrare la care este ideal sa ducem constructia, atunci cand sursele de finantare nu permit finalizarea la cheie a casei, este cea a stadiului ” la gri “, adica obigatoriu, casa trebuie sa aiba invelitoare, sa fie inchisa cu tot ceea ce inseamna tamplarie exterioara, iar fatadele casei trebuiesc cel putin protejate cu polistirenul aplicat, daca nu ideal, armat si tencuit, chiar daca nu aplicam tencuiala decorativa pe exterior.
In speranta ca sfaturile mai sus enumerate vor fi si auzite, am sa va prezint in cele ce urmeaza cum au decurs lucrarile de constructie la rosu a casei pe care firma noastra o executa la Constanta. Din fericire aici lucrarile vor merge pana la final, asa ca vom reveni cu imagini noi.

www.casaneo.ro